Atac de panică
Atacul de panică este un termen pe care îl întâlnim deseori ca urmare a apariției frecvente a acestuia în viața apropiaților, prietenilor sau poate chiar în a ta. Ce este, însă, atacul de panică?
Dacă atacul de panică a poposit în viața ta, cel mai probabil, la un moment dat te-ai confruntat cu un moment extrem în care senzațiile fizice pe care le-ai trăit au fost foarte puternice și ai resimțit că în acele momente vei muri, vei înnebuni sau vei pierde controlul. După această experiență marcantă, cel mai probabil te-ai confruntat cu teama că în orice moment acea experiență se va repeta ceea ce te-a făcut să devii foarte atent la senzațiile propriului corp. Astfel, orice senzație resimțită de corpul tău te alarma și te speria și mai tare și te făcea să crezi că vei suferi un nou atac de panică. Deveneai panicat și îți spuneai că ceva nu este în regulă. Din acel moment senzațiile corporale au început să se înmulțească și să capete proporții. Nu te puteai liniștii ceea ce te făcea să te simți fără scăpare. Trăiai un nou atac de panică care te făcea să devii și mai speriat că pe viitor te vei confrunta cu alte atacuri de panică.
Dincolo de aceste experiențe sunt sigură ce te macină întrebarea – de ce sufăr de atacuri de panică? Dacă ar fi să descriu într-o imagine un atac de panică crede că cea mai potrivită este cea a unui iceberg, atacul de panică fiind doar vârful icebergului. Mai exact, în prezent avem o perspectivă importantă care ne ajută să înțelegem acest vârf – doar acest vârf (!). Dacă ar fi să ne imaginăm că ies pe stradă și ajung la trecerea de pietoni, pornesc să trec strada, dar brusc văd că o mașină vine cu viteză și nu se oprește, probabil mă voi speria și voi fugi să mă apăr (firește). Dacă ar fi să am un microscop și să văd ce s-a întâmplat în interiorul meu în acea clipă, voi vedea că la aflarea pericolului creierul meu va fi secretat foarte brusc o cantitate ridicată de adrenalină. Adrenalina la rândul ei va activa sistemul nervos ceea ce va produce o serie de schimbări în organismul meu care să îmi permită să reacționez rapid și să mă apară în fața pericol. Spre exemplu, îmi va crește brusc pulsul și presiunea sângelui ceea ce mă va ajuta ca elementele nutritive să fie transportate rapid acolo unde este nevoie. Faptul că respirația mea se va accelera mă va ajuta pentru a ajunge la cantitatea optimă de oxigen necesară mușchilor. Faptul că mușchii mei se vor încorda mă vă ajuta pentru că îmi vor permite să acționez rapid. Se poate observa cum reacția mea m-a ajutat să supraviețuiesc și cum, mai mult decât atât, în timp, reacția a ajutat la evoluția speciei.
Această reacție este de fapt identică cu ce se întâmplă în timpul atacului de panică. Mai exact, acest sistem de reacție s-a instalat în viața noastră într-o situație de stres sau poate chiar de (aparentă) relaxare, iar impactul acesteia asupra persoanei a fost una extrem de puternică. În continuare, unele persoane, după primul atac de panică, dezvoltă o teamă foarte puternică de alte posibile atacuri, ceea ce le face extrem de neliniștite și vigilente. De aici până la interpretarea oricărui simptom din corp (de tipul „simt cum îmi bate inima, sigur voi avea un atac de panică”) și la apariția altor atacuri de panică este doar un pas. Persoana este prinsă într-un cerc, iar atacul de panică este cel care a preluat controlul.
Însă așa cum spuneam, această explicație este doar vârful icebergului, este doar explicația care ne spune ce se întâmplă în corpul nostru și faptul că din punct de vedere medical nu ne este amenințată viața. Dincolo de acest vârf însă, stau substraturi de mult ascunse, substraturi legate de întreaga noastră viață, de felul în care am crescut, de cele mai importante experiențe ale noastre. Înțelegerea acestor substraturi nevăzute este o cheie care ne poate elibera cu adevărat de atacurile de panică.
