TRAUMA ATAȘAMENT ȘI ADICȚIILE

În acest articol o să încerc să îți transmit cât mai clar legătura dintre trauma, atașament și adicție

Trauma, în diversele sale forme, poate lăsa răni adânci în sufletul nostru, iar aceste răni, dacă nu sunt tratate, pot influența profund viața noastră de zi cu zi. Una dintre cele mai subtile și mai devastatoare forme de traumă este trauma de atașament. Aceasta are loc în copilărie, atunci când legătura cu îngrijitorii, figurile parentale principale nu sunt sănătoase sau stabile. Aceste răni emoționale pot persista pe parcursul întregii vieți, modelând felul în care ne raportăm la ceilalți, dar și cum ne gestionăm emoțiile și durerea.Pentru mulți oameni, această durere emoțională se poate transforma într-o formă de adicție – o căutare constantă de alinare sau de evadare din suferința interioară.

Dar cum sunt conectate trauma de atașament și adicțiile? Ce legătură există între rănile emoționale din copilărie și comportamentele adictive pe care le dezvoltăm ulterior? Pentru început să clarificăm ce este trauma de atașament!

Atașamentul se referă la legătura emoțională pe care o formăm cu îngrijitorii noștri în primii ani de viață. Această legătură este esențială pentru dezvoltarea noastră emoțională și psihologică, deoarece ea ne învață cum să ne simțim în siguranță, cum să ne exprimăm emoțiile și cum să interacționăm cu ceilalți. Un atașament sănătos înseamnă că (când suntem copii), atunci când avem nevoie de sprijin, suntem susținuți de cei care ne îngrijesc și că acest suport este constant și previzibil.

În schimb, trauma de atașament apare atunci când această legătură este tulburată sau întreruptă. Aceasta poate apărea din mai multe motive: absența unui părinte, neglijarea emoțională, abuzul fizic sau emoțional sau chiar atunci când părinții sunt prezenti, dar nu sunt capabili să ofere un sprijin consistent și sensibil. Când suntem nevoiți să facem față unor astfel de experiențe ca copii, învățăm să facem față într-un mod care, de multe ori, nu este sănătos. Creierul nostru, care nu are capacitatea de a înțelege pe deplin realitatea acestei dureri, dezvoltă mecanisme de apărare pentru a supraviețui

Aceste traume din copilărie pot lăsa urme adânci, iar în multe cazuri, acele răni nevindecate se pot manifesta în diferite moduri pe măsură ce devenim adulți. Atunci când nu suntem capabili să înțelegem sau să vindecăm această durere emoțională, ea poate deveni un catalizator pentru dezvoltarea unor comportamente adictive.

Cauzele anxietății de boală sunt complexe și pot fi diferite de la o persoană la alta. În multe cazuri, factorii genetici și biologici pot juca un rol important. Anumite persoane pot fi mai sensibile la stres și pot avea o predispoziție mai mare de a dezvolta tulburări de anxietate. De asemenea, experiențele trecute, cum ar fi pierderea unui apropiat din cauza unei boli sau o experiență personală de boală gravă, pot influența modul în care reacționăm la simptomele fizice.

Dependențele: O cale de evadare din durere

Adicțiile sunt comportamente compulsive care sunt utilizate pentru a face față unei suferințe emoționale intense. Chiar dacă inițial consumul unui alcool sau drog poate părea o soluție temporară pentru a „ameliora” durerea, în realitate, aceasta doar o ascunde pentru o perioadă scurtă de timp, fără a rezolva cauza principală a suferinței.

Pentru mulți dintre noi, adicțiile sunt o modalitate de a face față cu o realitate care nu poate fi suportată. Poate fi vorba de alcool, droguri, jocuri de noroc, cumpărături compulsive, mâncat în exces sau chiar de comportamente obsesive, cum ar fi utilizarea excesivă a rețelelor sociale. În spatele fiecărei adicții se află o dorință profundă de a evada din durerea interioară, care provine adesea dintr-o traumă emoțională nevindecată.

Când vorbim despre trauma de atașament, un factor important care contribuie la dezvoltarea adicțiilor este nevoia de validare și de a ne simți iubiți și acceptați. Copiii care nu au avut un atașament securizant cu părinții lor pot ajunge să dezvolte o senzație persistentă de gol interior sau de nevoia constantă de a fi „umpluți” cu ceva. Din păcate, acest „ceva” nu este întotdeauna sănătos. Adicțiile pot oferi o iluzie temporară de confort, dar ele nu rezolvă niciodată cauza de fond: nevoia de iubire și validare emoțională.

De asemenea, este important de menționat că, pentru persoanele care au trăit traume de atașament, adicțiile pot deveni un mecanism de auto-reglare emoțională. Durerea emoțională provocată de un atașament nesigur poate fi atât de copleșitoare încât oamenii ajung să caute modalități de a o estompa, iar substanțele sau comportamentele adictive devin soluția temporară.

Cum trauma de atașament influențează relațiile și comportamentele adictive

Trauma de atașament nu doar că ne afectează propriul nostru sentiment de sine și capacitatea de a face față emoțiilor, dar influențează și felul în care relaționăm cu ceilalți. O persoană care a avut un atașament nesigur în copilărie ar putea să aibă dificultăți în a încredința sau în a se deschide în fața celor din jur. Aceasta poate duce la relații instabile, conflicte frecvente sau dificultăți în a forma legături sănătoase.

Adicțiile, în acest context, devin un mod de a face față relațiilor defectuoase și de a umple golurile lăsate de legăturile emoționale nesigure. Dacă, de exemplu, o persoană simte că nu poate avea încredere în cei din jur sau că nu va fi niciodată suficient de iubită, poate apela la alcool sau droguri ca modalitate de a se proteja de această durere.

Totodată, există și o legătură între trauma de atașament și adicțiile relaționale. Persoanele cu un atașament nesigur pot deveni dependente emoțional de partenerii lor sau pot căuta constant validare prin relații, ajungând să rămână în relații disfuncționale doar pentru a nu se confrunta cu sentimentul de abandon sau respingere. Aceste tipuri de dependențe relaționale pot duce la un cerc vicios, în care, în loc să găsească vindecare, continuă să se adâncească în comportamente toxice.

Cum să vindeci trauma de atașament și adicțiile asociate

Vindecarea din trauma de atașament și adicțiile care pot apărea ca urmare a acesteia este un proces lung și uneori dureros, dar este posibil. Este esențial să înțelegem că procesul de vindecare nu înseamnă doar eliminarea unui comportament adictiv, ci și lucrul la rădăcina traumei emoționale care stă la baza acestuia.

• Terapia este un pas esențial în procesul de vindecare. Terapia cognitiv-comportamentală, terapia de integrare a traumelor și terapia de atașament sunt doar câteva dintre abordările care pot ajuta la înțelegerea și procesarea traumelor din copilărie. Un terapeut profesionist poate ajuta o persoană să învețe noi modalități de a face față și să înlocuiască comportamentele adictive cu mecanisme de coping mai sănătoase.
• Procesul de vindecare presupune o profundă autocunoaștere și înțelegere a propriilor nevoi și dorințe. Este important să învățăm să ne iubim și să ne acceptăm pe noi înșine, chiar și cu rănile noastre. Recunoașterea că suntem demni de iubire și respect este un pas fundamental în vindecare.
• Atunci când o persoană a trăit o traumă de atașament, este esențial să învețe să construiască relații sigure și sănătoase. Aceste relații pot fi cu terapeuți, prieteni sau parteneri care sunt capabili să ofere suport și să ajute la reconstrucția încrederii.
• Grupurile de suport sau comunitățile care înțeleg procesul de recuperare pot fi extrem de benefice. A te simți acceptat și înțeles de ceilalți poate oferi un sentiment de siguranță emoțională care ajută în procesul de vindecare.

Trauma de atașament și adicțiile sunt legate în mod profund, iar înțelegerea acestei legături este un prim pas esențial în procesul de vindecare. Dacă te afli într-o situație în care simți că trecutul tău afectează prezentul și că adicțiile sunt o metodă de a face față durerii interioare, este important să știi că nu ești singur și că există ajutor disponibil. Vindecarea poate părea un drum greu, dar este un drum care merită parcurs. Cu sprijinul potrivit, iubire și perseverență, putem învăța să trăim din nou fără frică, fără durere și fără a căuta alinare în lucruri care nu ne slujesc cu adevărat.

Psihoterapeut: Scopu Sebastijan

Telefon: 0720 366 728